În acest articol
Seceta împinge fermele zootehnice europene să consume deja furajele pentru iarnă, după uscarea pășunilor și reducerea recoltelor de porumb și alte culturi furajere, relatează Euractiv. Aproximativ 38% din teritoriul Uniunii Europene este expus secetei, iar efectele se transferă din sectorul vegetal către creșterea animalelor prin mai puțină hrană disponibilă, costuri mai mari și, în unele regiuni, reducerea efectivelor.
Datele europene indică 14,8% din terenurile cultivate și 14,5% din suprafețele forestiere afectate de secetă. Problemele sunt deja vizibile din Franța și Spania până în Germania și Irlanda, unde fermele și autoritățile încearcă să asigure necesarul de furaje pentru lunile reci.
Franța consumă rezervele de iarnă, iar producția de lapte scade
În Franța, Confédération Paysanne estimează pierderi de 30–60% din stocurile de furaje, în funcție de regiune. Pășunile uscate și restricțiile de acces în zonele expuse incendiilor obligă o parte dintre crescători să folosească încă din vară hrana depozitată pentru toamnă și iarnă.
Yohann Barbe, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Lapte din Franța, spune că prelungirea situației poate duce la epuizarea rezervelor. Crescătorii așteaptă inclusiv campania de recoltare a sfeclei de zahăr, pentru a putea folosi pulpa de sfeclă drept furaj.
Lipsa pășunatului afectează deja producția. În zonele în care laptele din perioada de vară depinde puternic de pășune, producția ar fi scăzut cu 3–4%.
Situația este diferită, dar la fel de dificilă, în fermele de carne. Crescătorii care anticipează lipsa furajelor reduc efectivele și trimit mai multe animale la abator. Creșterea temporară a ofertei pune presiune suplimentară pe prețurile cărnii de vită.
Spania intră în aceeași problemă după căldura timpurie
În Spania, temperaturile de 32–35 de grade Celsius au fost raportate încă din luna mai. Deși precipitațiile din timpul iernii au fost relativ favorabile, căldura instalată devreme a grăbit uscarea pășunilor și a redus disponibilitatea apei.
La aceasta se adaugă recoltele slabe de cereale și paie, atât în Spania, cât și în alte state europene. Juan Luis Delgado, reprezentant al organizației agricole ASAJA, indică scumpirea furajelor drept una dintre principalele consecințe pentru crescătorii spanioli.
Presiunea vine după un an în care accesul la piețele externe făcuse din creșterea animalelor o activitate mai profitabilă pentru o parte dintre ferme. Restricțiile comerciale legate de bolile animalelor au schimbat însă din nou situația pieței.
Germania relaxează regulile pentru fermele ecologice
În Bavaria, autoritățile au permis fermelor ecologice să cumpere furaje convenționale, folosind derogarea prevăzută de legislația europeană pentru situații considerate catastrofale.
Măsura arată cât de repede o problemă de producție vegetală poate deveni una de menținere a efectivelor. Într-o fermă zootehnică, deficitul de furaje nu poate fi amânat până la următoarea recoltă: rația zilnică trebuie asigurată indiferent de producția pășunii sau de prețurile pieței.
Irlanda încearcă mai întâi să determine dimensiunea deficitului. Guvernul a cerut fermierilor să își calculeze necesarul și stocurile de furaje, urmând ca eventualele măsuri să fie stabilite după centralizarea informațiilor.
România are deja aceeași problemă în fermele de animale
Presiunea descrisă în vestul Europei este vizibilă și în România. AGRONET.ro a relatat că seceta a început să transfere pierderile din culturile de câmp direct în zootehnie, după deteriorarea porumbului, pășunilor și altor surse de hrană pentru animale.
În nordul județului Bihor, fermierul Dan Corbuț estima în august că există sole de porumb de pe care nu se va recolta nimic, iar în alte parcele producția poate coborî spre o tonă la hectar. La floarea-soarelui, estimările sale erau de 1,5–2 tone la hectar.
Problema porumbului are o greutate suplimentară în 2026 deoarece suprafața cultivată în România este deja mai mică. Datele Ministerului Agriculturii analizate de AGRONET.ro indicau circa 1,7 milioane de hectare de porumb și sorg, cu aproximativ 283.200 de hectare, respectiv 14,21%, sub suprafața din 2025.
O producție mai mică de porumb poate însemna atât mai puține boabe disponibile pentru furajare, cât și un volum mai redus de materie primă pentru siloz în zonele afectate sever.
Crescătorii de bivoli raportează furaje mai scumpe cu cel puțin 40%
Un semnal direct vine din Transilvania. AGRONET.ro a prezentat situația celor peste 1.900 de crescători de bivoli din cadrul asociației regionale, care dețin aproximativ 16.800 de animale.
Călin Andrei Zanc, președintele Asociației Crescătorilor de Bivoli din Transilvania, estima la începutul lunii august o creștere de cel puțin 40% a prețurilor furajelor, pe fondul recoltelor afectate de secetă și al costurilor cu energia și motorina.
Pentru aceste ferme, problema principală este constituirea stocului pentru sezonul rece. Dacă fânul, cerealele sau alte furaje produse în exploatație nu sunt suficiente, diferența trebuie cumpărată într-o piață în care aceeași secetă reduce oferta pentru mai mulți crescători în același timp.
Efectul economic poate continua și după revenirea ploilor
Lipsa apei produce mai multe efecte succesive în zootehnie:
- reduce perioada și calitatea pășunatului;
- scade producția culturilor furajere;
- obligă fermele să consume mai devreme rezervele pentru iarnă;
- crește necesarul de furaje cumpărate;
- poate reduce producția de lapte;
- poate determina vânzarea sau sacrificarea mai devreme a animalelor;
- afectează prețurile prin modificarea temporară a ofertei.
Această succesiune face ca efectele secetei să continue chiar dacă precipitațiile revin spre sfârșitul verii. Un stoc de fân consumat în august nu mai este disponibil în ianuarie, iar refacerea lui depinde de existența furajelor pe piață și de prețul la care acestea pot fi cumpărate.
UE discută trecerea de la despăgubiri la prevenirea pierderilor
Problema repetării secetei a ajuns și în negocierile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună. AGRONET.ro a prezentat propunerea României și a altor șase state pentru un mecanism european mai rapid de sprijin.
România, Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și Slovacia au cerut ca sprijinul să poată fi declanșat de la pierderi de 20% din producție și ca o parte din bani să ajungă mai repede la exploatațiile afectate.
În paralel, Comisia Europeană discută orientarea unei părți mai mari a fondurilor către prevenție: infrastructură de apă, irigații și instrumente de asigurare.
Pentru zootehnie, această schimbare este relevantă deoarece investițiile nu trebuie să se oprească la culturile comerciale. Producția de fân, porumb pentru siloz, lucernă și alte culturi furajere reprezintă baza de hrană a fermelor de animale. Când acestea sunt compromise, pierderea nu rămâne pe parcela afectată, ci se transferă în costul litrului de lapte și al kilogramului de carne pentru lunile următoare.
