În acest articol
Ploile au susținut producția de lapte în sudul Dâmboviței, unde crescătorii spun că pășunile au rămas verzi, iar animalele produc mai mult decât în perioadele secetoase din anii anteriori, relatează AGRO TV. Situația locală este favorabilă, dar sursa nu indică volumele livrate, prețurile primite de fermieri sau evoluția veniturilor la nivelul întregului județ.
Fermierii intervievați atribuie producția bună precipitațiilor abundente din primăvară și de la începutul verii. Apa a menținut vegetația pe islaz, iar animalele au avut acces la iarbă verde și suficient de hrănitoare inclusiv la începutul lunii august.
„Este un an destul de bun din punct de vedere al producției de lapte. Au fost multe ploi, iar asta a făcut ca la acest moment islazul să fie încă verde, iar iarba, hrănitoare.”
Declarația îi aparține lui Aurică Muscalu, crescător de animale din sudul județului Dâmbovița. Acesta compară situația din august 2026 cu aceeași perioadă a anului trecut, când iarba de pe pășune era uscată și animalele aveau mai puțină hrană disponibilă.
Pășunea verde reduce presiunea asupra furajării
Menținerea vegetației pe islaz poate limita necesarul de hrană cumpărată în timpul verii. Pentru fermele mici, efectul este important deoarece furajele, combustibilul, energia și forța de muncă reprezintă o parte semnificativă din costul unui litru de lapte.
Avantajul depinde însă de calitatea pășunii, încărcătura de animale pe hectar, accesul la apă și durata perioadei cu vegetație activă. Ploile nu garantează automat o producție ridicată dacă temperaturile cresc puternic sau dacă animalele intră în stres termic.
AGRONET.ro a prezentat efectele caniculei asupra fermelor de lapte din vestul Europei, unde unele exploatații au raportat scăderi importante chiar și după instalarea ventilatoarelor și a sistemelor de răcire. În sudul Dâmboviței, pășunea menținută de precipitații pare să fi compensat, cel puțin temporar, o parte dintre riscurile specifice verii.
Nicolae Laurențiu, un alt crescător din zonă, afirmă că producția obținută în prezent este mai mare decât în primăvară și permite realizarea unui venit mai bun. Materialul nu precizează însă numărul animalelor, cantitatea produsă zilnic sau prețul de vânzare.
Situația locală diferă de evoluția națională
Declarațiile din Dâmbovița descriu o zonă restrânsă și nu pot fi extinse asupra întregului sector. Datele prezentate anterior de AGRONET.ro privind piața laptelui arată o evoluție nefavorabilă la nivel național în primele luni ale anului 2026.
Indicator | Perioada comparată | Evoluție |
|---|---|---|
Prețul mediu al laptelui crud la poarta fermei | aprilie 2026 față de martie 2026 | -5,2% |
Prețul mediu al laptelui crud la poarta fermei | aprilie 2026 față de aprilie 2025 | -10,5% |
Cantitatea de lapte colectată în România | ianuarie-aprilie 2026 față de aceeași perioadă din 2025 | aproximativ -13% |
Valorile provin din date ale Comisiei Europene și descriu laptele crud colectat la nivel național. Ele nu arată separat situația fermelor din Dâmbovița și nici nu includ evoluția ulterioară din lunile de vară.
O producție mai mare nu înseamnă automat și un profit mai ridicat. Venitul fermei depinde de prețul negociat, calitatea laptelui, penalizări sau bonificații, costul furajelor, cantitatea comercializată și termenul în care procesatorul efectuează plata.
Vânzarea către clienți locali oferă o alternativă
Crescătorii intervievați afirmă că produsele fermelor mici din zonă își găsesc cumpărători și că numărul clienților a crescut. Sursa nu precizează dacă laptele este livrat procesatorilor, vândut direct sau transformat în brânzeturi și alte produse.
Vânzarea directă poate păstra mai multă valoare în fermă, dar presupune condiții sanitar-veterinare, răcire, procesare, ambalare, transport și o clientelă stabilă. Pentru gospodăriile care nu au aceste capacități, continuitatea traseelor de colectare rămâne esențială.
Diferența dintre situația din Dâmbovița și cea din alte zone este vizibilă în județul Alba, unde unele exploatații mici au rămas fără cumpărător după oprirea traseelor de colectare. AGRONET.ro a relatat că volumele reduse și distanțele mari au făcut transportul nerentabil, inclusiv în zone cu gospodării certificate ecologic.
Lipsa forței de muncă rămâne problema comună
Chiar și în condițiile unei producții bune și ale unei piețe locale funcționale, crescătorii din Dâmbovița reclamă lipsa lucrătorilor. Activitatea este susținută în mare parte de persoane în vârstă, în timp ce puțini tineri aleg să preia fermele sau să lucreze permanent în zootehnie.
Această problemă poate limita dezvoltarea exploatațiilor indiferent de nivelul producției. Creșterea efectivului sau extinderea procesării presupun mai multă muncă zilnică, iar animalele trebuie hrănite și mulse inclusiv în weekenduri și în zilele de sărbătoare.
Situația din sudul Dâmboviței arată avantajul unei baze furajere menținute de precipitații și al accesului la clienți locali. Pentru a stabili însă dacă fermele au într-adevăr venituri mai bune decât în 2025 sunt necesare date privind producția pe animal, prețul efectiv primit, cantitatea vândută și costurile suportate de fiecare exploatație.
