Crescătorii de vaci cer sprijin după scăderea prețului laptelui la poarta fermei

Scăderea prețului laptelui crud și reducerea colectării apasă tot mai greu asupra fermelor de vaci din România.

Szilárd-Ervin SzőgyényiPublicat 21 iulie 2026 la 00:303 min citire
Crescătorii de vaci cer sprijin după scăderea prețului laptelui la poarta fermei
Un fermier verifică documente într-o fermă de vaci de lapte.
În acest articol

Fermele de vaci pentru lapte lucrează sub presiunea costurilor și a prețurilor mici, iar fostul ministru al Agriculturii Florin Barbu cere intervenții de sprijin pentru crescători, potrivit unei declarații citate de AgroInfo. Acesta afirmă că, în unele ferme, costul de producție ajunge la 2,30 lei pe litru, în timp ce laptele este vândut cu 1,80 lei pe litru, însă valorile provin din declarația sa și nu reprezintă o medie oficială pentru întreaga piață.

Diferența indicată este de 0,50 lei pentru fiecare litru vândut. La un volum zilnic de 1.000 de litri, pierderea teoretică ar ajunge la 500 de lei, dacă toate celelalte condiții rămân neschimbate. Situația diferă însă de la o fermă la alta, în funcție de productivitatea animalelor, costul furajelor, energia consumată, cheltuielile veterinare și contractele cu procesatorii.

Prețul laptelui crud este în scădere

Datele prezentate anterior de agronet.ro, pe baza prognozei pe termen scurt a Comisiei Europene, arată că prețul mediu al laptelui crud la poarta fermei din România a scăzut în aprilie 2026 cu 5,2% față de martie și cu 10,5% față de aprilie 2025.

În același timp, cantitatea de lapte colectată în România între ianuarie și aprilie 2026 s-a redus cu aproximativ 13% față de perioada corespunzătoare din anul anterior. Combinația dintre prețul mai mic și volumele mai reduse pune presiune suplimentară asupra veniturilor fermelor.

Pentru crescători, principalele cheltuieli care influențează costul unui litru de lapte sunt:

  • furajele și producerea hranei în fermă;
  • energia electrică și combustibilul;
  • răcirea și depozitarea laptelui;
  • tratamentele și serviciile veterinare;
  • forța de muncă;
  • întreținerea adăposturilor și utilajelor;
  • costurile de finanțare.

Nu există încă un program nou de ajutor anunțat

Florin Barbu solicită intervenția statului, dar materialul-sursă nu indică existența unei scheme de sprijin aprobate, a unui buget sau a unui termen pentru depunerea cererilor. Declarația trebuie tratată, așadar, ca o solicitare politică, nu ca un anunț privind deschiderea unei finanțări.

Nu sunt precizate nici forma pe care ar putea-o lua sprijinul, criteriile de eligibilitate, cuantumul pe beneficiar sau sursa bugetară. Crescătorii nu pot considera că un ajutor este disponibil până la publicarea unui act oficial și a condițiilor de acordare.

Diferența dintre fermă și raft nu arată singură marja comercială

Fostul ministru a comparat prețul de 1,80 lei pe litru la poarta fermei cu un preț de 9 lei în magazin. Cele două valori nu descriu însă același produs și nu pot fi comparate direct fără informații suplimentare.

Laptele crud cumpărat de la fermier intră într-un lanț care poate include:

  • colectare și transport;
  • răcire și testare;
  • standardizare și pasteurizare;
  • ambalare;
  • distribuție;
  • pierderi tehnologice;
  • taxe și costuri comerciale.

Prețul de la raft depinde și de conținutul de grăsime, tipul ambalajului, marca produsului, gramaj, promoții și politica magazinului. Diferența dintre cele două prețuri nu reprezintă automat profitul procesatorului sau al comerciantului.

agronet.ro a explicat anterior de ce prețul laptelui crud din fermă și prețul produsului vândut la raft nu sunt direct comparabile.

Ce ar conta practic pentru ferme

Un eventual sprijin ar trebui evaluat prin efectul său asupra lichidității și continuității activității, nu doar prin valoarea nominală. Pentru fermele cu marje negative, întârzierile pot duce la reducerea efectivelor, amânarea investițiilor sau acumularea datoriilor către furnizori.

Până la apariția unei măsuri oficiale, crescătorii trebuie să urmărească:

  • costul real de producție pe litru;
  • prețul net primit după eventualele penalizări;
  • bonificațiile pentru grăsime, proteină și calitate;
  • termenul de plată al procesatorului;
  • evoluția costurilor cu furajele;
  • plățile APIA și celelalte forme de sprijin deja aprobate.

Presiunea asupra sectorului este confirmată de scăderea prețului și a colectării, dar valorile de 2,30 lei și 1,80 lei pe litru nu pot fi generalizate pentru toate fermele din România. În lipsa unei scheme aprobate, rămâne neclar dacă solicitarea de intervenție va fi urmată de un ajutor și în ce condiții acesta ar putea fi acordat.

Urmărește-ne pe