În acest articol
Un fermier din Maramureș spune că vinde laptele cu 1,45 lei/litru după ce s-a întors în România și a investit într-o fermă de vaci. Ghiță, din Poiana Botizii, a lucrat 17 ani la o fermă din Spania, dar a ales să revină acasă, unde principala sa nemulțumire este prețul primit pentru laptele livrat procesatorului.
Fermierul spune că livrează laptele către Milapofresh cu 1,45 lei/litru. Cazul său vine într-o perioadă dificilă pentru sectorul laptelui din România, în care prețurile la poarta fermei au scăzut, iar unele exploatații reclamă că veniturile nu mai țin pasul cu costurile pentru furaje, energie, combustibil și sănătatea animalelor.
A lucrat 17 ani într-o fermă cu 700 de vaci din Spania
Înainte să revină în Maramureș, Ghiță a lucrat timp de 17 ani în Spania, într-o exploatație cu aproximativ 700 de vaci, dintre care circa 300 erau mulse zilnic.
Fermierul spune că veniturile obținute acolo erau mult peste cele pe care le-ar fi putut câștiga în România și că o parte dintre bani au fost investiți în casă și terenuri. Cu toate acestea, a ales să se întoarcă în Poiana Botizii și să dezvolte propria fermă.
„Am venit să fac fermă aici. Și acum, dacă vreau, mă duc în Spania și fac 2.000 de euro pe lună. Dar aici e acasă.”
Activitatea se desfășoară într-un sat cu aproximativ 100 de locuitori, unde locurile de muncă sunt puține. Pentru Ghiță, ferma reprezintă atât sursa de venit a familiei, cât și decizia de a continua să muncească în localitatea natală.
1,45 lei pentru litrul de lapte livrat procesatorului
Cea mai importantă problemă indicată de crescător este prețul materiei prime.
„Laptele îl vând cu 1,45 lei litrul.”
Valoarea descrie contractul și situația fermei sale și nu reprezintă o medie pentru toate exploatațiile din România. Diferențele dintre ferme pot fi importante, în funcție de cantitatea livrată, conținutul de grăsime și proteină, calitatea laptelui, condițiile contractuale, transport și eventualele bonusuri sau penalizări.
Totuși, presiunea asupra prețului este vizibilă la nivelul întregului sector. Datele Comisiei Europene prezentate anterior de AGRONET.ro arătau că prețul mediu al laptelui crud la poarta fermei din România scăzuse în aprilie 2026 cu 5,2% față de martie și cu 10,5% comparativ cu aprilie 2025.
În același timp, cantitatea de lapte colectată în România între ianuarie și aprilie 2026 era cu aproximativ 13% mai mică decât în perioada similară din 2025.
Fermele mari resimt și ele reducerea prețului
Presiunea nu este limitată la exploatațiile mici. DN AGRAR, unul dintre cei mai mari producători de lapte din România, a raportat pentru primul semestru din 2026 o reducere de 30% a propriului preț de vânzare a laptelui față de perioada comparabilă, în timp ce veniturile din producția vândută au scăzut cu 9%.
Compania a produs mai mult lapte, însă prețul mai mic a afectat rezultatele financiare. Profitul net raportat potrivit standardelor contabile românești a coborât la 13,7 milioane de lei, cu 49% sub nivelul perioadei similare din 2025. AGRONET.ro a prezentat în detaliu efectul scăderii prețului asupra marjelor unei ferme mari de lapte.
Situația arată că majorarea producției nu compensează automat un preț mai mic, mai ales atunci când cheltuielile de exploatare rămân ridicate.
De la 1,45 lei/litru la costurile unei ferme
Prețul primit de Ghiță este cu atât mai important cu cât fiecare litru trebuie să acopere o serie de cheltuieli înainte ca exploatația să genereze venit pentru familie.
Printre costurile principale ale unei ferme de lapte se află:
- furajarea animalelor;
- energia pentru muls și răcirea laptelui;
- combustibilul;
- tratamentele și serviciile veterinare;
- forța de muncă;
- întreținerea utilajelor și adăposturilor;
- transportul și costurile financiare.
Într-un alt caz prezentat de AGRONET.ro, fostul ministru al Agriculturii Florin Barbu declara că unele ferme ar avea costuri de producție de aproximativ 2,30 lei/litru și ar vinde laptele cu circa 1,80 lei/litru. Aceste valori au fost prezentate ca exemple din sector, nu ca medii oficiale pentru toate fermele.
De asemenea, AGRONET.ro a analizat situația fermelor care reclamă prețuri foarte mici la poarta fermei, unde dependența de colectori și lipsa procesării proprii reduc puterea de negociere a crescătorilor.
Fermierul cere ca sprijinul să fie legat mai mult de producție
Ghiță critică și modul în care sunt acordate subvențiile agricole și susține că sprijinul ar trebui să fie legat mai direct de producția efectiv comercializată.
„Cel mai corect ar fi ca subvențiile să fie acordate pe producție. Laptele să fie subvenționat ca lapte, carnea ca carne.”
Este poziția fermierului și nu descrie o modificare anunțată a actualului sistem de plăți. Politica Agricolă Comună cuprinde mai multe tipuri de sprijin, cu criterii diferite, inclusiv plăți pe suprafață și intervenții destinate sectorului zootehnic.
Pentru ferma din Poiana Botizii, problema imediată rămâne însă prețul laptelui. După 17 ani petrecuți într-o exploatație din Spania și decizia de a investi acasă, Ghiță se află acum în aceeași situație cu numeroși crescători români: producția trebuie menținută zilnic, în timp ce valoarea obținută pentru fiecare litru poate scădea mult mai repede decât costurile fermei.
