Un proiect legislativ propune centre regionale pentru valorificarea producției agricole, prin care fermierii ar putea accesa servicii de sortare, ambalare, depozitare și livrare către comercianți, procesatori sau instituții publice. Inițiativa B394/2026 se află însă la începutul procedurii parlamentare și nu produce, în această etapă, obligații sau drepturi pentru producători. (Senatul României)
Propunerea legislativă privind „suveranitatea alimentară prin infrastructură agroalimentară regională și lanțuri de valorificare corecte” a fost înregistrată la Senat pe 17 iunie 2026, cu numărul B394/2026. Senatul este prima Cameră sesizată, iar proiectul era înregistrat pentru dezbatere la 16 iulie 2026, fără procedură de urgență. (Senatul României)
Ce servicii ar putea primi fermierii
Elementul central al proiectului este constituirea unei rețele de centre agroalimentare acreditate. Acestea ar urma să preia produsele fermierilor și să asigure, în funcție de dotări:
- recepția și colectarea mărfii;
- sortarea și calibrarea;
- ambalarea;
- depozitarea, inclusiv în spații frigorifice;
- pregătirea comenzilor;
- livrarea către comercianți, procesatori și instituții publice.
Centrele ar putea fi administrate de autorități locale, cooperative, organizații de producători, firme private sau parteneriate public-private. Unitățile construite din fonduri publice ar trebui să permită accesul producătorilor în condiții transparente și nediscriminatorii, potrivit prevederilor prezentate în proiect.
Pentru exploatațiile mici și mijlocii, efectul urmărit este accesul la infrastructură care nu poate fi susținută economic de fiecare fermă în parte. Lipsa capacităților de răcire, condiționare și transport reduce perioada în care produsele perisabile pot fi comercializate și limitează puterea de negociere a producătorului.
Problema apare și în valorificarea directă. Unii cultivatori recurg la vânzarea la poarta fermei sau în puncte improvizate, așa cum arată exemplul producătorilor de legume din Timiș. Centrele de colectare ar putea oferi o rută suplimentară către piață, dar rezultatul ar depinde de tarife, distanța până la depozit și capacitatea centrului de a obține contracte comerciale.
Trasabilitatea livrărilor ar urma să fie centralizată
Inițiativa prevede și un sistem electronic în care să fie înregistrate livrările de produse agroalimentare. Informațiile ar putea include identitatea producătorului, produsul, cantitatea și documentele comerciale.
Datele publice ar urma să fie prezentate sub formă de statistici agregate, fără identificarea fermierului sau publicarea detaliilor fiecărei tranzacții. Ar putea fi raportate, de exemplu, volumul unui produs livrat într-un județ și intervalele de preț înregistrate.
Inițiatorii susțin că sistemul ar centraliza obligații de trasabilitate deja existente, nu ar crea un circuit paralel. Modul concret de raportare, costurile tehnice și relația cu sistemele utilizate în prezent ar trebui însă stabilite prin forma finală a legii și prin normele de aplicare.
Proiectul urmărește și delimitarea mai precisă între producătorii care comercializează marfă proprie și operatorii care cumpără produse pentru revânzare. În prezent, fermierii care vând în piețe trebuie să respecte reguli privind atestatul de producător, carnetul de comercializare și proveniența mărfii, prezentate într-o informare privind obligațiile producătorilor și sancțiunile aplicabile.
Sprijinul financiar nu are încă un cuantum stabilit
Guvernul ar putea institui scheme de sprijin pentru fermierii care livrează prin centre acreditate, cooperative sau organizații de producători. Calculul ajutorului ar putea ține seama de:
- cantitatea valorificată;
- tipul produsului;
- gradul de perisabilitate;
- calitate;
- respectarea cerințelor de trasabilitate.
Proiectul nu stabilește însă un buget, un cuantum pe beneficiar sau un calendar pentru lansarea unei scheme. Orice ajutor ar trebui reglementat separat și acordat cu respectarea normelor europene privind ajutoarele de stat. Prin urmare, înregistrarea inițiativei la Senat nu înseamnă că fermierii pot solicita deja sprijinul.
Investițiile avute în vedere includ depozite frigorifice, linii de sortare și ambalare, laboratoare, echipamente de trasabilitate, programe informatice și vehicule frigorifice. Unele dintre aceste nevoi sunt acoperite și prin instrumente de finanțare existente sau aflate în pregătire, precum investițiile DR-16 pentru sectorul legumicol și programul AgriConnect destinat fermelor mici și procesării.
Aviz nefavorabil și procedură parlamentară în desfășurare
Mediafax relatează că proiectul a primit aviz nefavorabil din partea Consiliului Economic și Social, instituția apreciind obiectivul drept legitim, dar semnalând posibile probleme de concurență. ANCOM a comunicat că inițiativa nu intră în domeniul său de competență.
Fișa Senatului arată că propunerea a fost transmisă pentru avize și puncte de vedere către mai multe instituții, între care Consiliul Concurenței, Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal, Consiliul Legislativ și Guvernul. La 16 iulie 2026, proiectul nu fusese adoptat de Senat. (Senatul României)
Pentru fermieri, relevanța practică va depinde de forma care va rezulta din dezbaterile parlamentare: amplasarea centrelor, sursele de finanțare, costurile serviciilor, criteriile de acreditare și regulile de acces. Fără aceste elemente, inițiativa indică o direcție de organizare a lanțului agroalimentar, dar nu garantează reducerea intermedierii sau creșterea prețului încasat de producător.