În acest articol
Porumbul editat genomic a trecut mai bine prin stresul meteo dintr-un test belgian, unde cercetătorii Universității din Ghent compară plante obținute cu CRISPR-Cas9 cu porumb convențional cultivat în aceleași condiții. După ploi abundente și variații mari de temperatură, plantele editate genomic au avut o dezvoltare vizibil mai bună decât lotul martor, relatează Euractiv.
Experimentul se desfășoară la Wetteren, lângă Ghent, într-un câmp împrejmuit și cu acces controlat. Cercetătorii urmăresc obținerea unor plante capabile să suporte mai bine stresul climatic, într-o perioadă în care seceta, excesul temporar de apă și temperaturile oscilante reduc stabilitatea producțiilor agricole.
Rezultatele din teren vor conta tot mai mult pentru fermierii europeni, deoarece noul regulament privind anumite tehnici genomice a intrat în vigoare la 16 iulie 2026 și se va aplica din 17 iulie 2028. AGRONET.ro a explicat diferențele dintre cele două categorii de plante editate genomic, precum și condițiile în care acestea vor putea ajunge pe piața semințelor.
CRISPR modifică țintit anumite regiuni din genom
CRISPR-Cas9 este un instrument de editare genomică prin care cercetătorii pot interveni asupra unei regiuni precise din ADN-ul plantei. Tehnologia poate dezactiva o genă, îi poate modifica activitatea sau poate reproduce schimbări genetice care ar putea apărea și natural ori prin ameliorare convențională.
În cazul anumitor plante editate genomic, rezultatul final nu conține material genetic introdus de la o specie diferită. Acesta este unul dintre motivele pentru care Uniunea Europeană a separat tehnicile genomice noi de organismele modificate genetic obținute prin metode care introduc ADN străin.
În testul din Belgia, plantele de porumb editate și lotul convențional au fost expuse acelorași condiții. Cercetătoarea Hilde Nelissen a observat că porumbul convențional s-a îngălbenit mai puternic sub efectul stresului meteo, în timp ce plantele editate au continuat să se dezvolte mai bine.
Experimentul urmărește comportamentul plantelor pe întregul ciclu de vegetație. Pentru utilizarea comercială, caracterele obținute vor trebui confirmate prin testări repetate, în regiuni și condiții pedoclimatice diferite.
Două regimuri pentru plantele editate genomic
Noul cadru european împarte plantele obținute prin tehnici genomice noi în două categorii:
Categoria | Tipul modificării | Regimul aplicabil |
|---|---|---|
NGT 1 | Modificări limitate, comparabile cu cele naturale sau convenționale | Verificare înainte de introducerea pe piață și regim apropiat de cel al soiurilor convenționale |
NGT 2 | Modificări genetice mai ample sau complexe | Evaluare, autorizare, trasabilitate și etichetare după regulile aplicabile organismelor modificate genetic |
Semințele și celelalte materiale de reproducere din categoria NGT 1 vor fi identificate, astfel încât fermierii să poată afla ce tehnologie a fost utilizată înaintea înființării culturii. Produsele alimentare obținute din această categorie nu vor purta o etichetă NGT distinctă.
Plantele NGT 1 nu vor putea fi utilizate în agricultura ecologică. Producătorii certificați vor trebui să urmărească informațiile despre materialul semincer și registrele publice prevăzute de regulament.
Cadrul european exclude din categoria NGT 1 anumite caracteristici, între care toleranța la erbicide și producerea unor substanțe insecticide cunoscute. Plantele care conțin asemenea caractere vor urma un regim mai strict.
Brevetele pot influența prețul și accesul la semințe
Disputa privind plantele editate genomic s-a concentrat în etapa finală a negocierilor europene asupra brevetelor. Caractere precum toleranța la secetă, rezistența la boli sau utilizarea mai eficientă a nutrienților pot fi protejate prin drepturi de proprietate intelectuală.
Pentru companiile care finanțează cercetarea, brevetele reprezintă o modalitate de recuperare a investițiilor. Pentru fermieri și amelioratorii mici, concentrarea brevetelor poate însemna însă prețuri mai mari, redevențe și un număr mai redus de furnizori pentru anumite caractere genetice.
Noul regulament nu interzice brevetarea plantelor NGT 1. Dezvoltatorii vor trebui să publice informații despre brevetele relevante într-o bază de date, iar Comisia Europeană va analiza efectele asupra inovării, disponibilității semințelor și concurenței din sector.
Pentru ferme, contează nu doar performanța biologică a plantei, ci și:
- prețul semințelor;
- condițiile de licențiere;
- posibilitatea păstrării sau reutilizării semințelor;
- numărul furnizorilor disponibili;
- cerințele procesatorilor și comercianților;
- posibilitatea valorificării recoltei fără restricții contractuale.
Rezistența la secetă trebuie confirmată în condițiile locale
Cercetătorii europeni urmăresc folosirea editării genomice pentru obținerea unor plante cu toleranță mai bună la secetă, căldură, boli, salinitate și soluri sărace. Alte proiecte vizează creșterea conținutului de vitamine și minerale sau reducerea pierderilor produse de agenții patogeni.
AGRONET.ro a analizat posibilitatea combinării biofortificării cu rezistența la stres climatic. Un asemenea caracter poate avea valoare economică atunci când planta își păstrează producția, calitatea și stabilitatea în condițiile concrete ale fermei.
Pentru agricultura românească, testarea locală va fi decisivă. Toleranța observată într-un câmp experimental din Belgia trebuie evaluată separat în regiunile afectate de secetă pedologică, temperaturi ridicate și precipitații neuniforme din România.
Aplicarea regulamentului din 2028 va simplifica traseul juridic pentru plantele NGT 1. Accesul fermierilor la semințe competitive va depinde însă de rezultatele din câmp, costuri, brevete, capacitatea cercetării publice și concurența dintre companiile semincere.
