În acest articol
Două ferme din Suceava au trecut de 4,3 tone de rapiță la hectar în 2026, potrivit unui material publicat de Revista Ferma și semnat de Corteva Agriscience. Marius Dănuț Pavel, din Vercicani, Liteni, a raportat 4.430 kg/ha, iar Viorel Neamțu, din Verești, 4.320 kg/ha, în ambele cazuri fiind folosit hibridul Pioneer PT315. Fiind vorba despre rezultate comunicate într-un material al companiei, ele trebuie privite ca exemple din ferme, nu ca medii reprezentative pentru județ sau pentru România.
Rezultatele sunt totuși relevante prin comparație cu reperul național. Comisia Europeană estima pentru România, în sezonul 2026, un randament mediu al rapiței de aproximativ 3,08 tone/ha. AGRONET.ro a folosit același reper într-o analiză a producțiilor de peste 5 tone/ha obținute în Călărași și Ialomița. Prin urmare, cele două rezultate din Suceava sunt cu aproximativ 40–44% peste media estimată la nivel național, fără ca această comparație să spună singură nimic despre profitabilitatea celor două ferme.
4.430 kg/ha după semănat în jurul datei de 20 august
Marius Dănuț Pavel lucrează aproximativ 350 de hectare, dintre care 40 de hectare au fost cultivate cu rapiță. Cultura premergătoare a fost grâul, iar terenul a fost arat și pregătit cu combinatorul.
La pregătirea patului germinativ au fost aplicate aproximativ 320–350 kg/ha de îngrășământ 15-15-15, iar semănatul a avut loc în jurul datei de 20 august. Sămânța a fost tratată cu Lumiposa. Până în primăvară nu au mai fost făcute alte intervenții, potrivit relatării fermierului.
Primăvara, tehnologia a inclus:
- 250 kg/ha de uree;
- un erbicid aplicat în aprilie;
- două tratamente cu fungicid;
- insecticid;
- fertilizare foliară cu bor.
Recoltarea s-a încheiat la 20 iulie, cu o producție raportată de 4.430 kg/ha. Fermierul intenționa ca în toamna lui 2026 să dubleze suprafața cu rapiță, de la 40 la 80 de hectare.
La Verești, rapița a fost semănată abia pe 14 septembrie
Al doilea caz este interesant tocmai pentru că tehnologia și momentul semănatului au fost diferite. Viorel Neamțu lucrează 130 de hectare și a cultivat rapiță pe 16 hectare.
Din cauza solului foarte uscat, semănatul a fost făcut în jurul datei de 14 septembrie, după pregătirea terenului cu gruberul și discul. Fermierul spune că ploaia a venit în zilele imediat următoare, lucru esențial pentru răsărirea culturii. La semănat au fost administrate 180–200 kg/ha de îngrășăminte complexe.
În toamnă a urmat erbicidarea, inclusiv o intervenție pentru samulastra de grâu. Primăvara au fost administrate 110 kg/ha de uree cu eliberare lentă, urmate de 60 kg/ha de nitrocalcar la înflorire. Schema de protecție a inclus două tratamente cu fungicid și insecticid și alte două intervenții cu insecticid.
Producția raportată la recoltarea din iulie a fost de 4.320 kg/ha. Pentru noul sezon, fermierul intenționa să mărească suprafața la 25 de hectare, cu condiția existenței precipitațiilor.
Dependența de ploaia de după semănat nu este un detaliu minor. AGRONET.ro a documentat în august presiunea secetei asupra Moldovei și riscurile pentru semănatul culturilor de toamnă, într-un an în care deficitul de apă din sol a devenit una dintre principalele probleme pentru înființarea culturilor.
Diferența dintre cele două ferme nu poate fi pusă pe seama unei singure verigi tehnologice
Cele două exemple arată și de ce producția la hectar trebuie analizată împreună cu tehnologia aplicată. Prima fermă a semănat cu aproape o lună mai devreme și a utilizat alte doze de îngrășăminte, în timp ce a doua a mizat pe un semănat mult mai târziu, urmat imediat de precipitații.
Diferența de aproximativ 110 kg/ha dintre producțiile raportate nu demonstrează însă că data semănatului, fertilizarea sau un anumit produs au fost singurele cauze. Tipul de sol, distribuția precipitațiilor, rezerva de apă, densitatea culturii, presiunea bolilor și dăunătorilor și particularitățile fiecărei parcele pot schimba semnificativ rezultatul.
Corteva prezintă PT315 drept un hibrid semitimpuriu, cu rezistență la scuturare, toleranță la secetă și arșiță și toleranță la Phoma, Sclerotinia și TuYV. Compania îl recomandă inclusiv pentru semănat întârziat. Acestea sunt caracteristicile declarate de producător, nu o comparație independentă cu ceilalți hibrizi disponibili pe piață.
La aproape 500 euro/tonă, producția mare schimbă puternic venitul brut pe hectar
Diferența față de media națională contează și economic. Cea mai recentă cotație oficială utilizată de AGRONET.ro pentru rapița din România a fost de 498,03 euro/tonă, media națională, plecare din siloz, pentru perioada 7–13 septembrie 2026.
La acest reper, o producție de 4,43 t/ha ar însemna o valoare brută teoretică de aproximativ 2.206 euro/ha, iar 4,32 t/ha aproximativ 2.151 euro/ha. La media estimată de 3,08 t/ha, valoarea ar fi de aproximativ 1.534 euro/ha.
Aceste calcule nu reprezintă profitul fermei. Din valoarea producției trebuie suportate costurile cu sămânța, fertilizarea, tratamentele, combustibilul, lucrările mecanizate, recoltatul, transportul, depozitarea și finanțarea capitalului de lucru.
AGRONET.ro a arătat aceeași diferență între producție și rezultat economic atunci când a analizat o recoltă de 6,4 t/ha obținută într-o fermă din Galați și Brăila: producția mare poate ridica puternic venitul brut, dar fără costul complet al tehnologiei nu poate fi calculată marja reală.
În cazul celor două ferme din Suceava, informația utilă nu este doar pragul de 4,3–4,4 tone/ha, ci faptul că acesta a fost atins prin două tehnologii și două ferestre de semănat diferite. Pentru fermier, comparația relevantă rămâne cea dintre producția obținută, costul total pe hectar și prețul efectiv la care rapița este valorificată.
