În acest articol
O dietă sănătoasă s-a scumpit cu 36% în Europa între 2021 și 2025, iar orientarea subvențiilor agricole către cereale, carne și furaje a contribuit la dezechilibrul dintre costul alimentelor, potrivit informațiilor publicate de Știrile ProTV, pe baza raportului Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură și a unei analize POLITICO. Raportul nu atribuie scumpirea exclusiv Politicii Agricole Comune, ci indică și inflația, lipsa investițiilor în cercetare și costurile ridicate ale producției horticole.
Costul zilnic al alimentelor necesare pentru o dietă considerată sănătoasă ar fi crescut cu aproximativ un dolar în această perioadă, până la 3,97 dolari pentru un consumator european. Avansul de 36% a depășit media mondială de 25% indicată de raport.
Fructele, legumele și leguminoasele reprezintă aproape 60% din costul unei asemenea alimentații, în timp ce produsele bogate în amidon, precum grâul și orezul, au o pondere de aproximativ 13%.
Subvențiile nu sunt singura cauză a scumpirilor
Raportul asociază o parte a diferențelor de preț cu distribuirea istorică a sprijinului agricol. Cele mai multe fonduri au fost orientate către sectoare precum:
- cerealele;
- zahărul;
- produsele lactate;
- carnea de vită;
- culturile oleaginoase folosite în furajarea animalelor.
Potrivit sursei, un studiu publicat în revista Nature estimează că 80% din sprijinul agricol al Uniunii Europene ajunge direct în sectorul zootehnic sau la culturile destinate furajării. Materialul nu oferă însă detalii despre perioada analizată, metodologia studiului sau categoriile de sprijin incluse, astfel că procentul trebuie tratat ca o estimare atribuită cercetării citate.
Sistemul plăților pe suprafață ar fi favorizat culturile pentru care există lanțuri comerciale dezvoltate și cumpărători constanți. Această structură poate face mai puțin atractivă trecerea către legume și leguminoase destinate consumului uman, mai ales când fermele trebuie să suporte investiții suplimentare și riscuri comerciale mai mari.
Lipsa cercetării apasă mai mult asupra horticulturii
David Laborde, director pentru economie agroalimentară în cadrul FAO și unul dintre autorii raportului, consideră că lipsa investițiilor în cercetare a avut un efect chiar mai mare decât distribuirea subvențiilor.
Producția de fructe și legume necesită multă forță de muncă și depinde de investiții în:
- irigații;
- mecanizarea recoltării și sortării;
- spații protejate;
- depozitare cu temperatură controlată;
- ambalare și condiționare;
- procesare;
- reducerea pierderilor după recoltare.
Fără investiții care să reducă aceste costuri, suplimentarea sprijinului pe suprafață nu garantează automat prețuri mai mici pentru consumatori. Pentru fermieri contează și productivitatea, accesul la muncitori, energia, apa, contractele de vânzare și durata de păstrare a produselor.
În România, presiunea investițională din sectorul legumicol este vizibilă și în cererea pentru fonduri. agronet.ro a relatat că zeci de proiecte eligibile pentru fermele de legume au rămas fără finanțare, după epuizarea alocării intervenției DR-16.
Redistribuirea banilor poate crea tensiuni între sectoare
Recomandarea de a orienta mai mult sprijin către fructe, legume și leguminoase deschide o discuție importantă pentru fermieri. Dacă bugetul agricol nu crește, finanțarea suplimentară a unui sector poate însemna reducerea resurselor pentru altul.
Pentru fermele de cereale și pentru crescătorii de animale, o diminuare abruptă a plăților ar putea afecta veniturile și capacitatea de a acoperi costurile. Pentru horticultori și producătorii de leguminoase, menținerea structurii actuale poate limita dezvoltarea unor sectoare care au nevoie de investiții mai mari și care furnizează produse cu valoare nutritivă ridicată.
Raportul nu demonstrează că reducerea subvențiilor pentru cereale sau zootehnie ar ieftini automat fructele și legumele. Prețul final este influențat și de procesare, transport, depozitare, pierderi, adaosuri comerciale și fiscalitate.
agronet.ro a analizat separat modul în care structura subvențiilor poate influența accesul la fructe și legume, precum și implicațiile unei eventuale redistribuiri a sprijinului între sectoare.
Leguminoasele intră în planurile europene
Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru proteine, orientat în principal către reducerea dependenței Uniunii Europene de furajele importate. Documentul urmărește și stimularea producției de leguminoase pentru consumul uman.
Printre măsurile menționate se află:
- etichetarea originii;
- criterii de sustenabilitate pentru achizițiile publice;
- informarea consumatorilor;
- promovarea beneficiilor leguminoaselor.
Pentru fermieri, aceste măsuri pot avea efect numai dacă sunt susținute de bugete, procesare și piețe de desfacere. O campanie de informare nu garantează creșterea cererii, iar extinderea suprafețelor cultivate fără contracte și infrastructură poate conduce la dificultăți de valorificare.
Viitoarea PAC va decide direcția finanțării
Recomandările apar în timpul pregătirii Politicii Agricole Comune pentru perioada 2028-2034. Negocierile vor stabili dacă Uniunea Europeană va suplimenta fondurile pentru horticultură, culturi proteice și cercetare sau dacă va redistribui bugetul existent.
Comisia Europeană a transmis că nu intenționează să stabilească ce trebuie să consume populația. Instituția indică însă măsuri prin care cumpărătorii ar putea primi mai multe informații despre origine și sustenabilitate.
Pentru fermele românești, miza practică este mai amplă decât dezbaterea nutrițională. Viitoarea PAC va influența nivelul plăților, sectoarele prioritare, investițiile eligibile și condițiile în care producătorii vor putea răspunde unei eventuale cereri mai mari pentru fructe, legume și leguminoase.
