În acest articol
FAPPR cere amânarea votului final asupra Strategiei pentru biodiversitate, avertizând că documentul poate influența activitatea a aproximativ 3,5 milioane de fermieri fără ca efectele economice, regulile de aplicare și compensațiile să fie stabilite. Organizația solicită Parlamentului și Ministerului Agriculturii o consultare sectorială completă înaintea adoptării.
Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România nu contestă obiectivul protejării biodiversității, ci modul în care țintele ar putea fi transpuse în obligații pentru exploatații. Principalele nelămuriri privesc efectele asupra producției, costurile de conformare, suprafețele care ar putea intra sub restricții și sursele de finanțare pentru compensarea pierderilor.
Strategia include, între direcțiile prezentate, reducerea cu 50% a riscului asociat pesticidelor, reducerea cu 50% a excesului de nutrienți și extinderea agriculturii ecologice până la 25% din suprafață. Documentul stabilește obiective de politică publică, însă efectele directe asupra fermelor vor depinde de actele normative, standardele tehnice și programele de plată adoptate ulterior.
Fermierii cer studiu de impact și metodologii de calcul
FAPPR susține că instituțiile trebuie să publice înaintea votului final date care să permită fermierilor să estimeze consecințele economice ale strategiei. Organizația solicită:
- un studiu privind efectele asupra producției și veniturilor agricole;
- metodologia de calcul pentru fiecare țintă;
- identificarea suprafețelor și categoriilor de ferme afectate;
- stabilirea unor plafoane și mecanisme de compensare;
- un calendar pentru actele normative subsecvente;
- o perioadă de tranziție de minimum cinci ani pentru fermele mici și mijlocii.
Fără aceste elemente, exploatațiile nu pot calcula dacă vor trebui să reducă anumite inputuri, să modifice rotația culturilor, să scoată terenuri din producție sau să suporte investiții suplimentare.
O critică asemănătoare a fost formulată și de Alexander Degianski, fermier și președinte al Clubului Fermierilor Români. AGRONET.ro a relatat că acesta solicită evaluarea suprafețelor agricole afectate și a pierderilor de producție.
Ținta pentru agricultura ecologică ar presupune o extindere majoră
România avea în 2024 peste 780.000 de hectare certificate ecologic, potrivit datelor incluse în strategia analizată anterior de AGRONET.ro. Pentru atingerea unei ponderi de 25% ar fi necesară depășirea pragului de trei milioane de hectare, în funcție de suprafața agricolă folosită drept bază de calcul.
FAPPR avertizează că extinderea certificării nu garantează automat și o piață pentru produsele ecologice. Conversia implică perioade de tranziție, costuri de certificare, restricții tehnologice și riscuri privind randamentele, în timp ce prețul de vânzare și cererea nu sunt garantate.
În lipsa dezvoltării pieței, o creștere rapidă a suprafeței ar putea pune presiune pe prețurile produselor ecologice și pe veniturile fermelor care suportă costuri mai mari de producție.
Reducerea pesticidelor și nutrienților depinde de regulile ulterioare
Țintele procentuale nu precizează singure cum va fi măsurată reducerea la nivelul fiecărei ferme. Pentru aplicare sunt necesare răspunsuri privind:
- anul sau perioada de referință;
- substanțele și produsele incluse;
- diferențele dintre culturi și regiuni;
- fermele care folosesc deja cantități reduse;
- alternativele tehnice disponibile;
- modul în care vor fi calculate pierderile de venit.
Strategia nu modifică direct normele APIA, Planul Strategic PAC sau condițiile de utilizare a produselor pentru protecția plantelor. AGRONET.ro a explicat că documentul stabilește direcții pentru politicile agricole până în 2030, fără să introducă prin el însuși o subvenție ori o obligație nouă.
Obligațiile aplicabile fermierilor vor apărea numai dacă obiectivele sunt transpuse ulterior în legislație, planuri de management, intervenții PAC sau condiții de eligibilitate.
Plățile Natura 2000 nu sunt încă finalizate
FAPPR cere ca mecanismul de compensare pentru terenurile agricole din siturile Natura 2000 să fie stabilit și finanțat înaintea aplicării unor restricții suplimentare.
Strategia menționează că autoritățile au analizat 257 de planuri de management și au identificat 27 de măsuri standardizate pentru terenurile agricole. Această etapă nu înseamnă însă că plățile sunt deja disponibile.
Pentru lansarea unei intervenții compensatorii trebuie stabilite suprafețele eligibile, activitățile restricționate, pierderile de venit, cuantumurile, bugetul și procedura de solicitare. Până la finalizarea acestor elemente, fermierii nu pot estima valoarea sprijinului pe care l-ar primi.
Irigațiile, considerate esențiale de organizațiile agricole
Forumul contestă și calificarea Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii de Irigații drept măsură cu „relevanță limitată”, formulare atribuită strategiei.
Organizația susține că reducerea inputurilor și protejarea solului trebuie analizate împreună cu investițiile care pot menține producția în anii secetoși. Fără apă pentru irigații, limitarea îngrășămintelor sau schimbarea tehnologiilor poate amplifica pierderile în fermele deja expuse deficitului de precipitații.
FAPPR solicită reluarea consultărilor după vacanța parlamentară și adoptarea strategiei numai după prezentarea studiilor, metodologiilor și instrumentelor financiare. Până la publicarea actelor de aplicare, țintele generale nu pot fi transformate în estimări exacte privind costurile sau pierderile fiecărei exploatații.
