În acest articol
Inter-Bio cere bani direcți pentru fermierii ecologici, după adoptarea în Parlament a Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030. Într-un comunicat transmis AGERPRES, organizația condusă de Costin Lianu susține că agricultura ecologică ar trebui să primească un rol central în aplicarea noilor politici de biodiversitate și avertizează că simpla introducere de restricții pentru ferme nu va rezolva problema.
Dincolo de poziția Inter-Bio, pentru fermieri sunt două precizări importante. În primul rând, cele aproximativ 972,4 milioane de euro asociate jalonului PNRR nu reprezintă un buget care urmează să fie împărțit agriculturii ecologice. În al doilea rând, la 8 august 2026, actul adoptat de Parlament nu era încă promulgat: fișa oficială a Camerei Deputaților îl indică drept depus la secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Parlamentul a încheiat voturile pe 6 august.
Costin Lianu: agricultura ecologică trebuie plătită pentru serviciile de mediu
Inter-Bio pornește de la ideea că fermierii ecologici contribuie deja la obiectivele urmărite prin politica de biodiversitate și că acest serviciu ar trebui remunerat mai consistent.
„Banii din PNRR ar trebui să meargă direct la fermierii care livrează deja agroecologie aplicată”, a declarat Costin Lianu, președintele Inter-Bio.
Organizația consideră insuficientă ambiția României privind extinderea agriculturii ecologice și susține că normele și programele care vor pune în aplicare strategia trebuie să finanțeze conversia fermelor, practicile ecologice și infrastructura necesară pentru valorificarea producției.
Argumentul privind biodiversitatea are suport și în politica europeană. Comisia Europeană arată că terenurile exploatate ecologic găzduiesc, în medie, cu aproximativ 30% mai multă biodiversitate decât terenurile convenționale și indică beneficii pentru polenizatori.
Cele 972 de milioane de euro nu sunt o schemă pentru fermele bio
Aici este diferența esențială între mesajul politic și banii pe care un fermier îi poate solicita efectiv.
Ministerul Mediului a anunțat la 23 iulie că aprobarea Strategiei reprezintă îndeplinirea unui jalon PNRR asociat unor fonduri de peste 972,4 milioane de euro. Suma este legată de îndeplinirea jalonului și de finanțarea PNRR care putea fi pusă în pericol, nu de un program separat prin care 972 de milioane de euro sunt alocate agriculturii ecologice.
Inter-Bio cere ca politicile și fondurile care vor fi construite în jurul biodiversității să ajungă mai mult în ferme. Aceasta este însă, în acest moment, o solicitare a organizației, nu o schemă de finanțare aprobată.
Pentru apariția unei plăți noi ar trebui stabilite separat cel puțin:
- sursa și valoarea bugetului;
- beneficiarii eligibili;
- cuantumul pe hectar sau pe proiect;
- condițiile și angajamentele asumate;
- perioada de aplicare;
- instituția care gestionează plata;
- procedura și documentele necesare.
AGRONET.ro a explicat deja că Strategia biodiversității nu deschide prin ea însăși o subvenție nouă. Eco-schemele, intervențiile de agromediu și agricultura ecologică rămân mecanismele agricole existente prin care sunt finanțate în prezent asemenea obiective.
Ce este stabilit și ce rămâne de decis
Element | Situația la 8 august 2026 |
|---|---|
Strategia biodiversității 2026–2030 | Adoptată de Parlament |
Promulgarea legii | Nu era încă finalizată |
Obligații directe noi pentru fiecare fermă | Nu rezultă automat din strategie |
Reducerea uniformă cu 50% a cantității de pesticide | Nu apare în forma parlamentară ca obligație generală |
Plăți compensatorii pentru restricții | Principiul este susținut, mecanismul nu este încă deschis |
Subvenție nouă pentru agricultura ecologică | Nu este deschisă prin această lege |
972,4 milioane euro | Miză financiară legată de jalonul PNRR, nu buget direct pentru fermele bio |
Forma adoptată în Parlament este relevantă și pentru fermierii convenționali. În cursul dezbaterilor, formularea referitoare la pesticide a fost modificată astfel încât obiectivul să privească diminuarea riscului de poluare, nu aplicarea automată în fiecare fermă a unei reduceri cantitative de 50%.
AGRONET.ro a urmărit această modificare încă de la votul din Senat. Forma legislativă finală a parcurs apoi Camera Deputaților și a revenit în Senat, unde a fost adoptată la 6 august. Fișa parlamentară consemnează acum forma pentru promulgare.
România are peste 780.000 de hectare ecologice
Inter-Bio citează raportul FiBL 2026 și indică o pondere de aproximativ 5,7% a agriculturii ecologice în România, considerând prea modestă ambiția națională pentru 2030.
Separat, documentele analizate anterior de AGRONET.ro indicau pentru 2024 peste 780.000 de hectare certificate ecologic. Organizația consideră că suprafața trebuie extinsă, dar ridică și o problemă economică mult mai importantă decât simplul număr de hectare: ce se întâmplă cu producția după recoltare.
Inter-Bio susține că peste 80% din producția ecologică românească este comercializată în principal ca materie primă, o mare parte către vestul Europei, în timp ce procesarea și oferta de produse bio românești cu valoare adăugată ridicată rămân slab dezvoltate.
Dacă această structură se păstrează, extinderea suprafețelor poate crește producția ecologică fără ca aceeași valoare economică să rămână în fermele și industria alimentară din România.
Ținta de 25% este stabilită pentru agricultura UE
Inter-Bio compară nivelul României cu obiectivul european de 25% teren agricol exploatat ecologic până în 2030.
Comisia Europeană include într-adevăr între obiectivele europene atingerea unei ponderi de cel puțin 25% din terenurile agricole ale UE în sistem ecologic până în 2030. Ținta este formulată la nivelul Uniunii Europene, nu ca obligație identică de 25% impusă fiecărui stat membru.
Pentru România, o extindere puternică a suprafeței ecologice ar trebui să meargă însă în paralel cu piața. AGRONET.ro a prezentat anterior solicitările organizațiilor agricole pentru o perioadă de tranziție și studii de impact. Fermierii convenționali au atras atenția că certificarea sau conversia nu garantează automat nici cumpărătorul, nici un preț superior care să acopere costurile și eventualele pierderi de producție.
Aici se întâlnesc, de fapt, cele două perspective: Inter-Bio cere stimulente pentru conversie și pentru fermierii ecologici, iar organizațiile din agricultura convențională cer ca noile obiective de mediu să nu fie transferate exploatațiilor sub forma unor costuri fără compensație.
Compensațiile pot deveni partea decisivă pentru agricultori
Ministerul Agriculturii a susținut în dezbaterile parlamentare principiul potrivit căruia restricțiile de conservare care provoacă pierderi de venit trebuie însoțite de compensații.
AGRONET.ro a detaliat propunerea privind compensarea veniturilor pierdute. În prezent nu există însă un cuantum, un buget sau o procedură APIA ori AFIR prin care agricultorii să poată cere aceste plăți.
Aceasta va fi una dintre marile mize ale aplicării strategiei. Dacă o măsură de biodiversitate limitează utilizarea unui teren, schimbă tehnologia sau reduce venitul unei exploatații, fermierii vor avea nevoie de o metodologie care să transforme pierderea într-o compensație calculabilă și finanțată.
Pentru fermele ecologice, solicitarea Inter-Bio merge un pas mai departe: organizația nu vrea doar compensarea unei eventuale pierderi, ci plata activă a serviciilor de mediu pe care consideră că aceste exploatații le furnizează deja.
Următoarea etapă va conta mai mult decât votul din Parlament
Strategia stabilește direcția până în 2030, dar pentru fermier efectele reale vor fi date de actele care o transformă în reguli și bani: standarde tehnice, scheme compensatorii, modificări ale intervențiilor PAC, planuri pentru ariile protejate și eventuale programe dedicate conversiei ecologice.
De aceea, afirmația că adoptarea documentului aduce imediat sute de milioane de euro fermierilor ecologici ar fi prematură. Ceea ce există acum este o miză PNRR de peste 972 milioane de euro, o strategie adoptată parlamentar și o dispută deschisă privind modul în care costul și beneficiile politicii de biodiversitate vor fi împărțite între stat și agricultori.
Inter-Bio cere ca fermele ecologice să fie printre beneficiari. Organizațiile agricole cer, la rândul lor, ca fermele afectate de restricții să nu fie lăsate să suporte singure costurile. Pentru agricultori, adevărata importanță a strategiei se va vedea atunci când aceste două principii vor fi transformate în cuantumuri, condiții și programe care pot fi aplicate în teren.
