În acest articol
MADR propune compensarea pierderilor provocate de restricțiile de mediu, dar fermierii nu au încă la dispoziție o nouă schemă de plată, un cuantum sau o procedură de solicitare. Tánczos Barna a susținut introducerea compensațiilor în dezbaterile din Senat privind Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030, potrivit AgroInfo.
Propunerea vizează proprietarii și administratorii terenurilor agricole sau forestiere care ar pierde venituri ori ar suporta restricții de utilizare în urma măsurilor de conservare și restaurare. Ministerul Agriculturii a cerut ca metodologia de calcul și schemele compensatorii să fie pregătite înainte de aplicarea măsurilor respective.
Compensația ar trebui calculată înaintea introducerii restricțiilor
În forma prezentată de MADR, aplicarea măsurilor de restaurare pe terenuri agricole și forestiere ar trebui să respecte echilibrul dintre protejarea biodiversității și continuarea activităților economice sustenabile.
Ministerul a susținut următoarele principii:
- pierderile de venit generate de restricțiile asupra terenurilor să fie compensate;
- schemele și metodologia de calcul să fie elaborate înainte de aplicarea măsurilor;
- compensațiile să vizeze și terenurile din siturile Natura 2000 sau din alte arii naturale protejate;
- măsurile de restaurare să țină cont de continuitatea activității agricole și forestiere.
Aceste formulări stabilesc o direcție pentru viitoarele reguli, dar nu reprezintă încă o intervenție APIA sau AFIR deschisă. Informațiile disponibile nu indică bugetul, beneficiarii exacți, cuantumul pe hectar, durata angajamentelor sau instituția care ar urma să gestioneze cererile.
Element | Situația la 4 august 2026 |
|---|---|
Principiul compensării pierderilor | Propus și susținut de MADR |
Metodologia de calcul | Urmează să fie elaborată |
Cuantumul plății | Nu este stabilit |
Bugetul schemei | Nu este anunțat |
Beneficiarii și suprafețele eligibile | Nu sunt definiți complet |
Sesiune de depunere | Nu este deschisă |
Procedură APIA sau AFIR | Nu este publicată |
Reducerea de 50% ar viza riscul de poluare, nu cantitatea folosită
Una dintre clarificările cerute de Ministerul Agriculturii privește ținta de reducere cu 50% asociată îngrășămintelor și pesticidelor. Potrivit poziției prezentate de Tánczos Barna, procentul ar trebui interpretat ca reducere a riscului de poluare, nu ca obligație generală de diminuare la jumătate a cantităților utilizate în ferme.
Diferența este importantă pentru exploatații. O reducere cantitativă aplicată uniform ar afecta diferit culturile, regiunile și fermele care folosesc deja doze mici. Reducerea riscului poate implica, în schimb, alegerea produselor, tehnologiilor și perioadelor de aplicare, dar regulile concrete de măsurare nu au fost prezentate.
AGRONET.ro a explicat anterior că Strategia pentru biodiversitate nu modifică direct Planul Strategic PAC 2023–2027 și nu introduce prin ea însăși limite noi pentru fertilizanți sau produse de protecție a plantelor. Obligațiile aplicabile fermierilor ar trebui stabilite ulterior prin acte normative, standarde tehnice, planuri de management sau modificări ale intervențiilor agricole.
Ținta de restaurare de 30% nu ar fi o obligație națională distinctă
MADR a mai cerut precizarea că obiectivul privind restaurarea până în 2030 a cel puțin 30% din suprafețele ecosistemelor degradate este o țintă stabilită la nivel global, nu o obligație specifică atribuită României.
Această clarificare nu stabilește însă ce suprafețe agricole ar urma să fie incluse în Planul Național de Restaurare și nici ce activități ar putea fi restricționate. Efectul asupra unei ferme va depinde de amplasarea terenului, starea ecosistemului, planul de management și măsurile adoptate ulterior.
Organizațiile agricole au cerut tocmai identificarea acestor suprafețe și calcularea pierderilor înaintea aprobării obligațiilor. Forumul APPR solicită o perioadă de tranziție de cel puțin cinci ani, studii de impact și surse de finanțare definite pentru eventualele compensații.
Pășunile nu primesc automat reguli noi
Separat de Strategia pentru biodiversitate, proiectul Catalogului național al zonelor prioritare pentru biodiversitate nu schimbă prin simpla desemnare regimul actual al pajiștilor permanente. MADR a precizat că pășunatul și cositul continuă după regulile existente.
Pentru eventuale schimbări ulterioare ale măsurilor de conservare care afectează pajiștile permanente, proiectul prevede acordul proprietarului, în condițiile legii, și avizul Ministerului Agriculturii. Crescătorii trebuie să urmărească în continuare regimul juridic al terenului, planul de management al ariei protejate și condițiile intervenției APIA solicitate.
Pentru fermieri, propunerea de compensare devine relevantă numai după stabilirea restricției concrete și a pierderii economice asociate. Până la publicarea metodologiei, bugetului, cuantumurilor și procedurii de solicitare, plățile nu pot fi considerate aprobate, disponibile sau garantate.
