În acest articol
Senatul a adoptat Strategia pentru biodiversitate cu modificări pentru agricultură, cu 82 de voturi „pentru” și 33 „împotrivă”. Proiectul privind Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030 a trecut la 4 august 2026 de prima Cameră sesizată, astfel că votul nu încheie procedura parlamentară.
Pentru ferme, cea mai importantă modificare privește ținta de reducere cu 50% asociată pesticidelor. Textul adoptat de Senat se referă la diminuarea riscului de poluare, nu la obligația de a reduce la jumătate cantitatea de produse utilizată în agricultură.
Ce s-a schimbat pentru agricultură
Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru interimar al Agriculturii, a susținut că produsele pentru protecția plantelor trebuie utilizate corect, astfel încât riscul pentru mediu să fie redus, fără aplicarea unei diminuări cantitative uniforme tuturor exploatațiilor.
O asemenea diferențiere este importantă deoarece consumul, presiunea bolilor și dăunătorilor și tehnologiile aplicate diferă între culturi, regiuni și ferme. Documentul nu stabilește deocamdată metoda prin care va fi calculată reducerea riscului și nici indicatorii care vor fi folosiți pentru verificarea exploatațiilor.
Element | Situația după votul Senatului |
|---|---|
Statutul proiectului | Adoptat de prima Cameră sesizată |
Ținta de 50% | Vizează riscul de poluare, nu reducerea automată a cantității de pesticide |
Obligații noi pentru ferme | Nu se aplică automat prin votul Senatului |
Modificarea plăților APIA | Nu a fost anunțată |
Nouă schemă compensatorie | Nu este deschisă |
Etapa următoare | Dezbaterea în Camera Deputaților |
Strategia stabilește obiective de politică publică, însă regulile aplicabile fiecărei ferme vor trebui introduse ulterior prin acte normative, modificări ale Planului Strategic PAC, standarde tehnice sau planuri de management. AGRONET.ro a explicat că documentul nu deschide o subvenție nouă și nu modifică prin el însuși condițiile actuale ale eco-schemelor, intervențiilor de agromediu sau plăților APIA.
Ținta de restaurare de 30% nu este prezentată drept obligație exclusivă a României
O altă intervenție susținută de Ministerul Agriculturii privește restaurarea ecosistemelor degradate. Tánczos Barna a precizat că obiectivul de 30% până în 2030 este o țintă globală, nu un procent care trebuie aplicat imediat și integral suprafeței României.
Documentul nu identifică încă suprafețele agricole care ar urma să intre în viitorul plan de restaurare. Nu sunt stabilite nici activitățile care ar putea fi limitate, durata măsurilor sau pierderile economice pe care le-ar putea suporta proprietarii și utilizatorii terenurilor.
Ministrul a mai arătat că includerea unui teren într-o arie protejată nu înseamnă automat interzicerea activităților agricole. Siturile Natura 2000, de exemplu, nu sunt în întregime zone de protecție strictă. Regimul concret depinde de categoria ariei, planul de management și măsurile stabilite pentru fiecare amplasament.
Compensațiile sunt susținute, dar nu pot fi încă solicitate
MADR a propus ca restricțiile care produc pierderi de venit pe terenurile agricole și forestiere să fie însoțite de plăți compensatorii. Ministerul cere ca metodologia de calcul și mecanismele financiare să fie pregătite înaintea aplicării măsurilor de restaurare.
Principiul nu reprezintă însă o schemă de finanțare activă. Nu sunt publicate:
- bugetul disponibil;
- cuantumul pe hectar;
- suprafețele eligibile;
- durata angajamentelor;
- documentele necesare;
- instituția care va primi cererile;
- calendarul plăților.
Condițiile actuale sunt prezentate într-o analiză AGRONET.ro privind compensarea veniturilor pierdute. Până la publicarea unei metodologii și alocarea unui buget, fermierii nu pot considera plățile aprobate sau garantate.
Organizațiile agricole cer în continuare evaluarea pierderilor
Înaintea votului, reprezentanții fermierilor au solicitat identificarea suprafețelor care ar putea intra sub restricții și calcularea impactului asupra producției. Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, a cerut studii de impact, reguli aplicabile și compensații pentru exploatațiile afectate, potrivit unui material AGRONET.ro despre poziția sectorului agricol.
Modificarea referitoare la reducerea riscului de poluare răspunde uneia dintre criticile fermierilor, dar nu rezolvă toate întrebările privind suprafețele protejate, costurile tehnologice și compensarea pierderilor.
Proiectul urmează să fie analizat de Camera Deputaților. Până la încheierea procedurii parlamentare și publicarea actelor de aplicare, votul Senatului nu schimbă automat tehnologiile din ferme, cererile APIA sau regimul de utilizare al terenurilor agricole.
