În acest articol
Dronele agricole ar putea deveni utilaje obișnuite în ferme, nu echipamente folosite doar pentru lucrări speciale, aceasta fiind direcția în care DJI vede dezvoltarea tehnologiei pentru agricultură. Joanna Wang, Global Policy Lead la DJI Agriculture, a prezentat această perspectivă în contextul Agritechnica Asia de la Bangkok, potrivit agrarheute. Pentru fermele din România, miza nu mai este doar apariția unor drone mai performante, ci integrarea lor în lucrările curente, într-o piață în care oferta de servicii se dezvoltă, iar regulile europene pentru aplicarea produselor de protecție a plantelor sunt în curs de schimbare.
DJI, companie cunoscută în principal pentru tehnologia dronelor, își dezvoltă sistemele tot mai mult pentru utilizări profesionale în producția vegetală. Ideea exprimată de Wang este că drona agricolă ar trebui privită în viitor mai degrabă ca o componentă a parcului de utilaje decât ca un echipament separat, destinat numai unor situații speciale.
România are deja o piață pentru dronele DJI Agras
Această schimbare poate fi observată și pe piața românească. AGRONET.ro a relatat în august 2026 despre preluarea a 51% din Drone Box, compania care operează Riagro, de către East Grain.
Riagro distribuie drone agricole DJI Agras și furnizează servicii de pulverizare de precizie, instruire pentru operatori, asistență tehnică și servicii după vânzare. Fondatorii Drone Box au păstrat 49% din companie, iar East Grain a anunțat investiții în dezvoltarea activităților de agricultură de precizie în următorii trei ani.
Pentru fermieri, dezvoltarea serviciilor poate fi la fel de importantă ca vânzarea echipamentelor. O dronă poate fi utilizată fără intrarea unui tractor în cultură, ceea ce permite intervenții pe parcele umede, pe terenuri greu accesibile sau acolo unde trecerile utilajelor terestre ar putea afecta plantele.
În fermele mari, dronele nu înlocuiesc automat mașinile autopropulsate sau pulverizatoarele cu capacitate ridicată. Pot însă completa parcul de utilaje pentru intervenții punctuale, suprafețe fragmentate sau lucrări care trebuie efectuate într-o fereastră scurtă.
Regulile pentru pulverizarea cu drone rămân decisive
Una dintre principalele limite pentru extinderea utilizării dronelor agricole în Europa nu este tehnică, ci de reglementare.
AGRONET.ro a prezentat recent propunerea europeană care ar putea permite utilizarea mai simplă a anumitor drone pentru aplicarea pesticidelor. Schimbarea nu este încă în vigoare.
În prezent, Directiva 2009/128/CE include dronele în regimul general aplicabil pulverizării aeriene. Statele membre pot acorda derogări, dar noua reformă europeană ar crea o cale distinctă pentru dronele în cazul cărora riscul aplicării este evaluat ca fiind egal sau mai mic decât cel al echipamentelor terestre.
Chiar și după adoptarea noilor reguli, utilizarea nu ar deveni automată. Ar conta atât categoria dronei, cât și autorizarea explicită a produsului de protecție a plantelor pentru acest tip de aplicare.
Această evoluție legislativă se potrivește însă cu direcția prezentată de DJI: dacă dronele urmează să devină echipamente agricole de utilizare curentă, reglementarea trebuie să le trateze separat de avioanele și elicopterele folosite pentru pulverizare aeriană.
România este încă în urma mediei UE la agricultura de precizie
Extinderea dronelor trebuie privită și în contextul nivelului actual de tehnologizare a fermelor românești.
Datele analizate de AGRONET.ro arată că, în 2023, aproximativ 10-15% dintre exploatațiile din România foloseau tehnologii sau practici de agricultură de precizie, țara aflându-se între ultimele trei state ale Uniunii Europene după acest indicator. La nivelul UE, ponderea era de aproape 18%.
Diferența devine mai interesantă atunci când este raportată la suprafață. Fermele europene care utilizau tehnologii de precizie reprezentau aproximativ 18% din numărul exploatațiilor, dar administrau circa 44% din suprafața agricolă utilizată a Uniunii. AGRONET.ro a analizat decalajul României față de celelalte state UE în adoptarea agriculturii de precizie.
România avea în 2023 aproximativ 2,86 milioane de exploatații agricole care lucrau 12,55 milioane de hectare, rezultând o suprafață medie de numai 4,39 hectare. Fragmentarea face mai dificilă amortizarea individuală a unor tehnologii noi în exploatațiile mici.
În acest context, utilizarea dronelor prin prestatori de servicii, cooperative sau alte forme de folosire comună poate avea o importanță mai mare decât achiziția directă pentru fiecare exploatație.
Drona poate deveni o platformă pentru mai multe lucrări
Transformarea anticipată de DJI nu presupune doar înlocuirea unei mașini de stropit cu un aparat de zbor. Direcția mai importantă este folosirea aceleiași platforme pentru mai multe operațiuni și integrarea ei în sistemele de agricultură de precizie.
Pentru fermier, valoarea economică va depinde de lucrările pentru care drona poate fi utilizată, suprafața exploatației, capacitatea echipamentului, timpul necesar alimentării și încărcării bateriilor și numărul situațiilor în care aceasta poate evita intrarea unui utilaj terestru în cultură.
De aceea, tranziția de la „echipament special” la utilaj agricol obișnuit nu va fi decisă doar de performanța tehnică. În România vor conta simultan accesul la servicii, costul utilizării, reglementarea tratamentelor fitosanitare și viteza cu care agricultura de precizie se extinde din fermele mari către o parte mai largă a sectorului.
