În acest articol
Noua strategie a UE pentru zootehnie nu elimină obiectivele climatice, dar mută accentul spre securitatea alimentară, profitabilitatea fermelor și reducerea dependenței de importuri. Tri-State Livestock News prezintă această schimbare drept o revenire radicală asupra politicilor anterioare, însă documentul european păstrează obiective privind emisiile, bunăstarea animalelor și gestionarea nutrienților.
Strategia prezentată de Comisia Europeană la 7 iulie 2026 recunoaște zootehnia drept sector important pentru producția de alimente și pentru economia rurală. Potrivit datelor executivului european, activitatea generează anual o cifră de afaceri de aproximativ 400 de miliarde de euro, reprezintă circa 40% din valoarea adăugată agricolă a Uniunii și susține aproximativ șapte milioane de locuri de muncă în patru milioane de ferme.
Documentul nu introduce imediat subvenții noi și nici nu anulează obligațiile de mediu existente. El stabilește direcții care vor trebui transformate ulterior în legislație, bugete și programe aplicabile fermelor.
Comisia schimbă instrumentele, nu renunță la reducerea emisiilor
Noua abordare nu mai pornește de la o țintă generală de reducere a efectivelor. Comisia propune să susțină investițiile, gestionarea riscurilor și tehnologiile care pot diminua emisiile fără diminuarea automată a producției de carne, lapte și ouă.
Printre măsurile avute în vedere se află:
- elaborarea unei metode armonizate pentru calcularea emisiilor la nivelul fermei;
- sprijinirea tehnologiilor și practicilor care reduc metanul;
- analizarea unui sistem european de asigurare și reasigurare pentru crize;
- finanțarea adaptării adăposturilor la viitoarele norme de bunăstare;
- dezvoltarea abatoarelor mici și mobile;
- întărirea prevenirii și gestionării bolilor animale;
- aplicarea unor condiții comerciale mai echitabile produselor importate.
O analiză AGRONET.ro asupra strategiei arată că forma viitoarelor măsuri rămâne neprecizată. Nu sunt stabilite contribuția fermierilor la sistemele de asigurare, valoarea sprijinului pentru investiții, durata perioadelor de tranziție sau obligațiile de raportare a emisiilor.
Pentru exploatații, diferența dintre o schimbare reală și una numai politică va depinde de aceste detalii. Metodele noi de calcul pot permite recompensarea fermelor care reduc emisiile, dar pot genera și costuri administrative dacă vor necesita evidențe și raportări suplimentare.
Efectivele europene sunt deja în scădere
Strategia apare după un deceniu de reducere a efectivelor principalelor specii. Datele Eurostat prezentate de AGRONET.ro arată că declinul a continuat și în 2025.
Specie | Efective în UE în 2025 | Evoluție față de 2024 | Evoluție față de 2015 |
|---|---|---|---|
Porcine | 131,5 milioane de capete | -0,5% | -8,9% |
Bovine | 71,6 milioane de capete | -0,4% | -9,7% |
Ovine | 55,3 milioane de capete | -2,2% | -12,2% |
Caprine | 10,2 milioane de capete | -2,5% | -17,5% |
Reducerea efectivelor nu poate fi atribuită unei singure politici. Costurile furajelor și energiei, lipsa forței de muncă, bolile, volatilitatea pieței, schimbarea generațiilor și cerințele tehnice au contribuit simultan la ieșirea unor ferme din producție.
Comisia încearcă acum să evite o contracție care ar putea afecta disponibilitatea materiei prime pentru procesatori, menținerea activității în zonele rurale și capacitatea Uniunii de a răspunde unor perturbări comerciale sau sanitare.
Producția de proteine devine o componentă a securității alimentare
Strategia este însoțită de un Plan de acțiune privind proteinele. În 2025, numai 25% dintre proteinele provenite din semințe oleaginoase și culturi proteice utilizate în Uniunea Europeană au fost produse în interiorul acesteia. Comisia urmărește creșterea ponderii la 35% până în 2035.
Pentru fermele vegetale, obiectivul poate susține cererea pentru soia, mazăre, bob, lupin și alte culturi proteice. Pentru crescătorii de animale, efectul va depinde de prețul materiilor prime europene, capacitatea de procesare și disponibilitatea regională a furajelor.
Planul nu este însoțit, în această etapă, de un buget, de o plată pe hectar sau de criterii de eligibilitate. Prin urmare, ținta nu trebuie interpretată drept confirmarea unei noi scheme de sprijin.
Organizațiile de mediu contestă schimbarea de accent
Criticile nu vin numai din afara Uniunii. Greenpeace susține că strategia nu include măsuri suficient de ferme privind metanul și poluarea cu nitrați. Organizația avertizează că utilizarea unor metode alternative de calcul ar putea diminua artificial contribuția zootehniei la încălzirea globală, după cum arată un articol AGRONET.ro despre reacțiile la strategie.
În Statele Unite, Shad Sullivan, reprezentant al organizației R-CALF USA, a descris noua direcție drept o reformulare a acelorași politici de sustenabilitate. Declarația reprezintă poziția unei organizații de crescători americani, nu o evaluare oficială asupra efectelor strategiei europene.
Pentru fermele din România, documentul din 7 iulie este deocamdată o orientare politică. Elementele cu posibil impact economic sunt viitorul sistem de asigurare, finanțarea investițiilor pentru bunăstare, metodologia de calcul al emisiilor, sprijinul pentru abatoare locale și măsurile destinate culturilor proteice. Până la publicarea actelor de aplicare, strategia nu confirmă plăți noi, termene de depunere sau obligații suplimentare.
