Front editorial
Pagina 12 continuă fluxul cronologic de știri și materiale publicate pe AGRONET.ro.
Flux editorial
Lintița de apă poate fi comercializată ca aliment în UE, dar numai în condiții controlate, după ce Comisia Europeană a autorizat plantele Lemna minor și Lemna gibba ca aliment nou prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/153. Autorizația nu se referă la plante recoltate direct din bălți sau iazuri, ci la material vegetal cultivat controlat și tratat termic înainte de consum.
Prețul grâului explică doar o parte din costul pâinii, iar diferența dintre ceea ce încasează fermierul și prețul produsului de la raft nu poate fi redusă la materia primă. Aurel Popescu, președintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase – ROMPAN, a declarat într-un interviu acordat Revistei Ferma că grâul reprezintă aproximativ 40% din costurile procesatorilor, restul fiind format din cheltuieli precum energia, gazele, carburanții și forța de muncă.
Apa a făcut diferența în culturile de roșii din Maramureș, unde fermele care au putut iriga au ajuns la producții estimate de aproape 4.000 kg/ha, față de circa 3.500 kg/ha în exploatațiile cu acces mai limitat la apă, potrivit declarațiilor făcute pentru AGERPRES de Vasile Hărănguș, vicepreședintele Asociației Legumicultorilor Maramureș. Fermierii au traversat aproximativ două luni cu temperaturi de 35–39°C, iar lipsa apei a ridicat costurile de producție.
Forumul APPR a cerut reluarea dialogului direct cu Ministerul Agriculturii, iar reprezentanții organizației s-au prezentat luni, 21 septembrie, la sediul MADR fără o întâlnire programată, acuzând lipsa comunicării cu ministrul interimar Tánczos Barna. Declarațiile au fost făcute direct pentru AGRO TV, care a anunțat ulterior că, în jurul orei 15:00, delegația fermierilor a revenit la minister și a fost primită la discuții de ministru.
România nu apare în topul celor 50 de sate selectate de Forbes pentru 2025, într-o listă publicată de Forbes la 24 august 2025 și realizată pe baza recomandărilor Unforgettable Travel Company. Primele trei poziții sunt ocupate de Bibury din Anglia, Hallstatt din Austria și Reine din Norvegia, iar opt dintre primele zece localități sunt europene.
Wasabi poate fi cultivat și în ghiveci, dar răcoarea este esențială, iar un ghid publicat de Blic la 20 septembrie 2026 arată că planta are nevoie de umbră, umiditate constantă și un substrat prin care apa să se scurgă rapid. Cerințele sunt susținute și de datele japoneze privind cultura de wasabi: JETRO indică pentru sistemele tradiționale apă curată, cu o temperatură de aproximativ 10–15°C, paturi cu nisip sau pietriș și protecție față de lumina solară puternică.
În a doua jumătate a lui septembrie, protecția sorgului pentru boabe se activează după confirmarea păsărilor în parcelă, nu doar după calendar. Observarea atentă a marginilor și alternarea rapidă a mijloacelor neletale pot limita extinderea pagubei fără capturare sau cruzime.
Sesiunea M2.a. s-a închis la 8 mai 2026 Intervenția vizează educația pentru reducerea vulnerabilității copiilor din mediul rural, iar calendarul de depunere nu a fost estimativ. Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală.
Orientare rapidă pentru după-amiază
La 21 septembrie 2026, ora 5, vântul puternic de urmărit în Moldova și zona montană limitează siguranța tratamentelor și cere verificarea accesului înainte de intrarea în câmp. Ploile pot influența mai ales Maramureșul, în timp ce sud-estul păstrează condiții mai stabile pentru recoltarea de toamnă, transport și pregătirea terenului până la prânz.
Șase legume pot ajunge la recoltare în cel mult 60 de zile, ceea ce permite folosirea terenului rămas liber după culturile de vară pentru o ultimă producție de toamnă. Ridichile, rucola, bok choy, spanacul, napii și mazărea au perioade relativ scurte până la recoltare, însă alegerea culturii trebuie raportată la data probabilă a primului îngheț din zonă, arată un material publicat de G4Food.
China începe să exporte roboți agricoli care distrug buruienile cu laser, după trecerea unor astfel de sisteme de la testare la utilizarea în teren. Modelul H8, care folosește camere și inteligență artificială pentru identificarea buruienilor, urmează să ajungă în Australia.
