În acest articol
Fermierii care folosesc legal apa pentru irigații nu ar trebui sancționați penal, susține ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, într-o declarație prezentată de AGRO TV. Afirmația privește proiectul de lege privind infracțiunile de mediu, aflat încă în transparență decizională, nu o lege intrată în vigoare.
Proiectul publicat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor la 14 iulie 2026 urmărește transpunerea Directivei europene privind protecția mediului prin dreptul penal. Documentul propune sancțiuni mai dure pentru faptele grave care afectează apa, solul, aerul și ecosistemele, inclusiv pentru captările ilegale de apă care produc sau pot produce daune importante.
Simplul puț nu înseamnă automat infracțiune
Tánczos Barna respinge interpretarea potrivit căreia orice fermier care a forat un puț sau folosește o captare pentru irigații ar risca automat închisoarea.
„Asta nu înseamnă că intră în pușcărie cei care au forat un puț în curte sau cei care au făcut captări de apă anunțând autoritățile și mergând în anumite limite, pentru a folosi apa pentru irigat.”
Declarația ministrului nu echivalează însă cu o exceptare generală a tuturor puțurilor agricole. Regimul juridic aplicabil depinde de caracteristicile lucrării, volumul de apă extras, sursa utilizată, destinația apei și actele cerute de legislația în vigoare.
Fermierii trebuie să verifice pentru fiecare captare dacă sunt necesare avize, autorizații sau notificări. Faptul că proiectul penal nu este încă adoptat nu elimină obligațiile actuale privind gospodărirea apelor.
Captările care produc daune grave ar putea fi pedepsite
Ministrul a făcut diferența între utilizarea apei în limitele legii și captările realizate fără acorduri, cu efecte serioase asupra comunităților, exploatațiilor sau ecosistemelor situate în aval.
Exemplul prezentat a fost cel al unei intervenții care poate seca un curs de apă:
„Dacă ai secat un râu, ai făcut captare fără acord din partea autorităților, fără să anunți, iar cei din aval au rămas numai cu amintirea că acolo curgea o apă, o să faci pușcărie.”
În această situație, răspunderea penală nu ar deriva doar din existența captării, ci din caracterul ilegal al faptei și din gravitatea prejudiciului produs.
Proiectul acoperă și alte activități care pot apărea în agricultură, precum utilizarea pesticidelor neautorizate, arderea miriștilor sau aplicarea îngrășămintelor în perioade interzise. O prezentare a faptelor vizate este disponibilă în analiza agronet.ro despre pedepsele propuse pentru poluarea gravă a apei și solului.
Pedepsele propuse cresc odată cu gravitatea efectelor
Forma aflată în dezbatere prevede un sistem gradual:
- între un an și cinci ani de închisoare pentru fapte susceptibile să provoace moartea, vătămarea gravă a unei persoane sau daune importante mediului;
- între doi și șapte ani dacă prejudiciul semnificativ se produce efectiv;
- între trei și zece ani pentru distrugeri extinse, ireversibile sau de lungă durată;
- între zece și 20 de ani dacă infracțiunea de mediu provoacă moartea unei persoane.
Aceste limite sunt propuse într-un proiect și nu se aplică la 22 iulie 2026. Textul poate fi modificat în urma consultării publice și trebuie să parcurgă procedura de adoptare înainte de a produce efecte juridice.
Directiva europeană cere statelor membre sancțiuni penale eficiente și descurajatoare pentru criminalitatea gravă de mediu. Modul concret în care România va delimita abaterea administrativă de infracțiune depinde de forma finală a legii.
MADR cere formulări mai precise
Ministerul Agriculturii a anunțat că nu a fost consultat înainte de publicarea proiectului. Instituția susține necesitatea protejării resurselor de apă, dar cere ca obligațiile fermierilor și condițiile răspunderii penale să fie formulate suficient de precis.
MADR consideră că textul trebuie să separe:
- faptele grave, care produc daune semnificative sau ireversibile;
- încălcările administrative care pot fi sancționate contravențional;
- activitățile agricole desfășurate legal;
- situațiile produse intenționat de cele săvârșite din culpă.
Poziția Ministerului Agriculturii și riscul unor interpretări neunitare au fost prezentate anterior de agronet.ro în articolul despre solicitarea de modificare a proiectului privind infracțiunile de mediu.
Ministerul Mediului susține că proiectul vizează criminalitatea gravă de mediu și situațiile în care daunele aduc profituri importante, în timp ce sancțiunile actuale nu au un efect suficient de descurajator.
Ce trebuie să urmărească fermierii
Până la apariția unei forme revizuite, afirmația că „puțurile fermierilor duc la închisoare” este prea generală. În același timp, declarația ministrului nu trebuie interpretată drept confirmarea că toate forajele și captările existente sunt autorizate.
Pentru exploatațiile care folosesc apă subterană sau de suprafață, elementele importante sunt:
- existența documentelor cerute pentru lucrare și captare;
- respectarea volumelor și condițiilor aprobate;
- evidența utilizării apei;
- evitarea afectării utilizatorilor și ecosistemelor din aval;
- urmărirea formei finale a proiectului de lege.
În cazul unor neclarități privind actele unei captări, fermierii trebuie să solicite informații autorităților competente în gospodărirea apelor. Proiectul nu schimbă încă regimul juridic, dar dezbaterea poate conduce la sancțiuni penale mai severe pentru captările ilegale care produc daune grave.
